marți, 7 august 2007

o alta lectie de viata

A fost odata un baiat cu un caracter foarte urat. Tatal lui i-a dat intr-o zi un saculet cu cuie si i-a spus sa bata cate un cui in usa gradinii de fiecare data cand isi pierde cumpatul si/sau se cearta cu cineva. In prima zi a batut 37 de cuie in usa. Saptamanile cu au urmat a invatat sa se controleze si numarul cuielor batute in usa s-a micsorat de la o zi la alta. Descoperise ca este mult mai usor sa te controlezi decat sa bati cuie intr-o usa. In sfarsit a sosit ziua in care baiatul nu a mai batut nici un cui in usa. S-a dus prin urmare la tatal sau sa ii spuna ca nu a mai batut nici un cui in aceasta zi.
Tatal lui i-a spus atunci sa scoata un cui din usa pentru fiecare zi care trece in care nu isi pierde rabdarea. Zilele au trecut si in sfarsit baiatul a putut sa-i spuna tatalui ca a scos toate cuiele din usa. Tatal l-a condus pe baiat pana in fata usii si s-a spus: « Fiule, te-ai purtat foarte bine dar priveste cate gauri sunt in usa ! » Nu va mai fi niciodata ca inainte. Cand te certi cu cineva si cand ii spui lucruri urate ii lasi o rana ca aceasta.
Poti infige un cutit intr-un om si sa il scoti imediat dar rana va ramane pentru totdeauna. Nu are importanta de cate ori te vei scuza, rana va ramane. O rana verbala face la fel de rau ca si una fizica. PRIETENII sunt bijuterii rare, te fac sa zambesti si te incurajeaza. Sunt gata sa te asculte atunci cand ai nevoie, te sustin si isi deschid in fata ta inima. Arata prietenilor tai cat de mult ii iubesti.” Pentru a termina: « Una din fericirile prieteniei este de a sti cui sa ii impartasesti un secret. » (Alessandro Manzoni)

ce trist e sa te trezesti intr-o zi cum m-am trezit eu acum cateva zile....ma regasesc intru totul in poveste...doar ca acele cuie...in cazul meu sunt cuvinte aruncate la nervi, crize de isterie.... tipete....si tot ce poate scoate mai rau si mai urat din mine...cu fiecare criza raneam tot mai mult pe cei din jur dar din pacate am realizat asta abia acum....poate k pt unii nu e prea tarziu si ma vor ierta...dar pt cineva...cred ca e destul de tarziu...nu cred ca am sa mai pot repara ceea ce am daramat in cateva luni....am reusit sa daram ceva ce ma chinuisem sa zidesc...un fel de turnul babel doar ca eu construiam si tot eu stricam......as vrea sa dau timpul inapoi si sa repar tot ce am facut rau...dar ma tem ca mi-e imposibil...poate va mai fi si o a doua sansa....in care sa repar greselile din trecut....

Niciun comentariu: