Drama a 2 tineri...

Poate fi povestea fiecaruia dintre noi..in mare parte m-am regasit in aceasta poveste inca de cand totul era roz pt mine :) cititi cu luare aminte si poate trageti ceva invataturi de aici :). povestea am primit-o in versiune photodex installer dar pt ca nu am stiu cum sa fac trimitere spre ea am preferat sa o scriu aici ca pe un articol

Totul a inceput dintr-o simpla intamplare...nu si-ar fi inchipuit ca vor ajunge sa fie vreodata impreuna...Dar s-a intamplat...Se cunosteau de cativa ani fara sa fie ceva mai mult decat amicitie...Poate ca a durat destul de mult pana ca ei sa-si dea seama ca se iubesc...Din ziua in care s-au hotarat sa fie impreuna nu a mai existat zi sa nu se vada...Era asa de frumos...armonie...dragoste...credeau ca nimeni si nimic nu le-ar putea strica fericirea...pacat ca exista lumea rea si invidioasa...Multe intrigi...vorbe de tot felul...rautati..ii faceau sa se certe din ce in ce mai des..Din focul ce ardea in sufletul lor...incet incet...la fiecare cearta, ramanea o urma de cenusa...Zilele parca treceau mai greu...se vedeau din ce in ce mai rar...certurile continuau...in schimb dragostea ramasese la fel...Ea ar fi facut totul pt a inceta aceasta pasa proasta a relatiei si s-a hotarat sa vorbeasca cu el:
- Iubitule..ce va mai ramane din dragostea noastra daca la fiecare pas exista o scanteie? Te rog spune-mi ca inca ma mai iubesti si ca niciodata nu o sa pleci de langa mine orice s-ar intampla...
Cu fiecare vorba el o ranea mai mult..simtea ca nu mai iubeste ca la inceput...ceva se intamplase...si atunci ea a hotarat sa puna capat relatiei...i-a trimis un mesaj scris printre lacrimi: "Cu sufletul ranit...inima sfasiata..lumea se naruie peste mine...nu pot sa inteleg cum s-a ajuns pana aici...ne iubeam atat de mult...de la ce a pornit totul? Mai bine punem capat aici decat sa mai suferim in continuare...Te iubesc si nu o sa te pot uita niciodata...si daca voi fi nevoita sa mor...voi lua cu mine in mormant dragostea ce ti-o port...Si daca intr-o zi vei vrea sa-ti amintesti de mine...cauta-ma. ADIO!!"
Dupa acest mesaj dureros...astepta un raspuns din partea lui...oricare ar fi fost...Se facuse 3 dimineata..nu primise nici un raspuns...isi puse capul pe perna si incerca sa doarma...De dimineata se trezeste si se uita direct la telefon...insa nu avea nici un raspuns...totul ii parea confuz..de fapt..el oare chiar asta vroia? Zilele treceau...ea nu mai manca, nu mai vorbea cu nimeni...In una din zile...a vrut sa iasa...in parcul unde se vedeau ei zi de zi in speranta ca poate il va intalni...Asa a si fost...el statea pe banca lor...s-a dus spre el..l-a strans in brate...l-a sarutat...dar vazandu-si prietenii...a impins-o si a plecat cu ei...Ea a ramas pe jos plangand si a jurat ca n-o sa-l mai caute niciodata...
Pe drum trecea pe langa un lac..unde si-au jurat iubire prima data...statea pe pod...plangea; isi amintea de tot ce a fost frumos...a aruncat simbolul dragostei lor..verigheta, apoi...simtind din nou indiferenta lui...si-a dat seama ca viata fara el nu mai are rost...si s-a aruncat in gol de pe pod...luandu-si viata...Poate intamplarea a facut ca el sa fie in apropiere si sa o vada...a sarit dupa ea...dar nu a mai gasit-o..lacul era foarte adanc...A iesit, a fugit dupa ajutor...dar a fost in zadar...cand au scos-o era deja moarta...
Era trist...a luat-o in brate...a urlat la cer: "TE IUBESC!!!!! De ce ai facut asta?" S-a facut seara...ea statea in sicriu...imbracata intr-o superba rochie de mireasa...el era imbracat in ginere...statea aplecat peste sicriul fetei sarutand-o pe frunte si soptindu-i la ureche...cat de mult o iubeste si cat de rau ii pare ca a ascultat de prietenii lui...
"Doamne!! Ce-a fost in capul meu...de ce nu mi-am ascultat inima, iubito? De ce a trebuit sa ascult de altii? De ce Doamne...a trebuit sa se intample o tragedie ca sa-mi dau seama de ce-am pierdut? Era tot ce aveam mai drag pe lume...era sufletul meu...bucuria mea!! Ce e viata mea fara tine? NIMIC..."
La inmormantare..cel mai greu moment...toata lumea plangea...totul era o drama...el era...pierdut...absent..nu vorbea..nu facea nici un gest...decat plangea si se uita in gol...
Toti au plecat..el a cerut sa mai ramana un pic acolo langa mormant...A scris pe copacul de langa mormant "Vom fi din nou impreuna...TE IUBESC!!..." Atunci a scos un cutit si si l-a infipt drept in inima...sangele curgea siroaie...Ultimele sale cuvinte fiind: "Nu am stiut sa te pretuiesc cand te-am avut langa mine..."
O alta drama: moartea baiatului...la o zi dupa inmormantarea fetei...familia baiatului a cerut insistent ca el sa fie inmormantat langa ea...Asa a si fost...Dupa 1 an..cele doua familii se intalnesc pentru a face parastasul celor doi. Vorbele erau de prisos...dar un singur sfat au dat: INCERCATI SA APRECIATI PE CINEVA CAND IL AVETI ALATURI...CACI DUPA ACEEA ESTE APROAPE IMPOSIBIL...SA MAI RECUPERATI FIINTA IUBITA...CHIAR SI DUPA MOARTE....

THE END.....

by CuLay

cred ca orice cuvant e de prisos...dragilor...nu faceti ca ei...nu asteptati ca fiinta draga sa moara pt a recunoaste ca o iubiti chiar daca acea fiinta e mama, sora, iubita, o prietena adevarata...si nu e un sfat doar pt baieti...e valabil si pt fete....se zice ca NICIODATA NU E PREA TARZIU...ba da...uneori e chiar prea tarziu....mai ales cand e vorba de MOARTE...