Ganduri...

a fost o perioada in care simteam ca am totul; ca nimeni si nimic nu ma va putea invinge cu adevarat...acea perioada a disparut intr-o zi ca si cum nu ar fi existat, fara un motiv real, doar cu pretexte pe care nimeni nu le crede, ceva inexplicabil s-a intamplat si te-a scos din viata mea...pacat...eram frumosi, eram fericiti...dar in calea sortii nu te poti pune...desi cred ca aici nu destinul e vinovat ci....nici nu stiu pe cine sa condamn, nu stiu daca e cineva de condamnat....stiu ca am gresit si as da timpul inapoi sa-mi indrept greselile dar ma intreb adesea....oare doar eu am gresit? oare doar eu am stricat tot ce a fost? asa niste greseli de ireparabile am facut? fiecare gest pe care l-ai facut m-a facut si nu numai pe mine, ci si pe cei din jur...sa simt ce inseamna sa fii iubita, ce inseamna sa ai totul si intr-o clipa sa pierzi totul....poate e tarziu de regrete, dar totusi e prea devreme sa te uit....poate destinul ne va aduce din nou impreuna dar vei avea de muncit pt a ma recastiga......as da orice sa aflu cine sau de ce te-ai schimbat asa brusc si dintr-o data....as da orice....sa fim din nou cum eram...as vrea sa fie bine...cumva va fi bine...sunt convinsa....va rasari soarele si pe strada mea